Catedrala Siena / Locașuri de cult în Siena

Un tezaur medieval al artei toscane

Privire de ansamblu asupra Catedralei Siena

Dominând Piazza del Duomo în Terzo di Citta cu a sa clopotniță impozantă construită la începutul secolului al XIV-lea, Catedrala Siena este considerată a fi unul dintre cele mai importante obiective turistice din oraș, declarat sit al patrimoniului UNESCO. Popularitatea de care se bucură edificiul în prezent, din punct de vedere turistic, rezidă atât în vechimea atracției, cât și în patrimoniul său artistic. Actualmente dedicată Adormirii Maicii Domnului, il Duomo nu și-a schimbat niciodată patronul fiind, de la prima sa consacrare (1215), o biserică închinată cultului Fecioarei.

Clădirea combină într-o formulă echilibrată elemente gotice și romanești (clopotnița însăși este o expresie demnă de laudă a stilului romanesc), deși planul avut în vedere în proiectul inițial se concentra pe o expresie pur gotică. Rezultatul a ajuns să materializeze o diversitate de stiluri (inclusiv clasic, în plus față de cele două deja pomenite) datorită perioadei relativ îndelungate în care clădirea a fost construită și numărului de arhitecți desemnați să supravegheze lucrările, fiecare cu propria sa viziune.

Istoria Catedralei Siena

Astfel, lucrările au demarat undeva în jurul anului 1215, iar cea mai mare parte a structurii a fost finalizată până în 1263. Nicola Pisano a fost unul dintre arhitecții șefi însărcinați cu proiectarea și supervizarea, munca sa fiind continuată de fiul lui, Giovanni, inițial desemnat să proiecteze și să construiască fațada. Fațada, unul dintre cele mai copleșitoare spectacole arhitecturale din Siena, ar fi trebuit, așa cum plănuise Giovanni, să fie construită potrivit conceptului prevăzut de Nicola, însă datorită neînțelegerilor cu oficialitățile orașului, lucrările au luat un alt curs: în 1296, un alt arhitect, Camino di Crescentino, a fost angajat, iar abateri de la planurile lui Nicola Pisano au început să apară.

Liniile directoare prevăzute de Pisano tatăl au fost vag respectate, însă până în jurul anilor 1370, când lucrările ar fi trebuit să fie finalizate, numeroase modificări avuseseră timpul și oportunitatea de a se materializa: întâi sub Crescentino, apoi inspirate sau programate de Duccio di Buoninsegna (proiectantul rozariului) și Giovanni di Cecco. Adăugiri ulterioare au fost operate, cum ar fi mozaicurile venețiene din secolul al XIX-lea (trei scene religioase masive, cu o piesă centrală de Luigi Mussini, și două mozaicuri laterale mai mici de Alessandro Franchi, tot de inspirație biblică).

Exteriorul Catedralei Siena

Fațada

Fațada năucitoare curge de piese de marmură complexe în alb și verde închis (culorile reprezentative ale Sienei, de asemenea prezente pe stema orașului) cu inserții roșii, un spectacol luxuriant cu atât mai mult îmbogățit de statui excepțional realizate. Statuarul din partea inferioară a fațadei constă din lucrări realizate de Giovanni Pisano, în timp ce lucrările din partea de sus sunt lucrate de artiști necunoscuți. De reținut că statuile actualmente expuse sunt simple replici, originalele fiind expuse la Museo dell’Opera del Duomo (în Cripta Statuilor).

Alte elemente de interes

Alte elemente de interes ale fațadei sunt pomenitele mozaicuri venețiene din 1878 și poarta masivă de bronz adăugată nu mai devreme de 1946. Acest element ce cu greu poate fi considerat unul de importanță istorică, numită sugestiv Porta della Riconoscenza, înlocuiește poarta originală (construită din lemn). Și aceasta redă scene inspirate din viața sfintei patroane a catedralei.

O capodoperă de Gian Lorenzo Bernini flatează domul: un ochi de sticlă care deschide structura, temperând masivitatea pietrei.

Interiorul Catedralei Siena

Bogăția de comori artistice din interiorul catedralei egalează grandoare spectacolului exterior. Poți foarte bine să rătăcești timp de ore întregi dacă te decizi să nu părăsești biserica fără a studia fiecare detaliu. Însă oricare ar fi hotărârea ta, reține să nu omiți elemente de interes precum lucrătura de pe podea, Capela Chigi, amvonul, mormântul Petroni, Biblioteca Piccolomini și altarul cu același nume. Nu uita nici de așa-numita criptă, care reprezintă cel mai recent deschisă secțiune a bisericii.

Mozaicul de pe podea

Lucrătura podelei atrage în mod special atenția, constând dintr-un mozaic de 59 de panouri. Scenele descrise sunt de inspirație istorică și religioasă. Lucrarea a fost executată în două secole (între secolul al XIV-lea și secolul al XVI-lea), și a necesitat contribuția a circa 40 de artiști locali și străini, cum ar fi Domenico di Bartolo, Matteo di Giovanni, Pinturicchio, Beccafumi, Domenico di Niccolo dei Cori, Alberto Aringhieri. Paternitatea anumitor scene rămâne necunoscută (nesigură), deși nu sunt cu nimic mai prejos de un anumit standard de excelență. Nu te aștepta să le vezi pe toate odată ce intri în catedrală (cele mai multe sunt acoperite în vederea conservării) și, de asemenea, reține că cele expuse publicului sunt, din nou, replici (originalele pot fi admirate la Pinacoteca, depuse acolo în vederea unei mai bune păstrări).

Capela Chigi

Ceea ce Capelei Chigi (Capella Chigi) îi lipsește în dimensiune recuperează în importanță artistică și istorică. Această capodoperă de mijloc de secol XVII, lucrare a lui Gian Lorenzo Bernini, se află în transeptul drept, alături de lucrarea unui pictor sienez (necunoscut, dar foarte probabil un student de-al lui Guido da Siena) ce o descrie pe Madonna del Voto. Localnicii prețuiesc foarte mult această lucrare fragmentară: consideră că datorează fiecare moment de glorie și de eliberare a orașului (de exemplu, victoria asupra Florenței, rivala istorică a Sienei, de la jumătatea secolului al XIII-lea, în bătălia de la Montaperti, și eliberarea de sub ocupația nazistă, la jumătatea secolului al XX-lea) acestei miraculoase și puternice reprezentări picturale. Însă, venind vorba de Bernini, merită pomenite și orga de lângă Capela Chigi și statuile Sfântului Jerome și Sfintei Maria Magdalena expuse în nișele de lângă ușă.

Amvonul din transeptul stâng

În partea opusă (transeptul stâng), un amvon somptuos lucrat de Nicola Pisano în colaborare cu fiul său, Giovanni, și cu asistentul șef Arnolfo di Cambrio, atrage atenția. Piesa centrală constă din scene din viața lui Christos (poți admira detaliile de finețe ale lucrării), în vreme ce coloanele laterale și cele centrale se sprijină pe postamente de o uimitoare măiestrie, ce descriu familii de lei în posturi protectoare și, respectiv, o adunare a filosofilor și a unor figuri alegorice ale artelor liberale. În plus, transeptul stâng găzduiește și mormântul Cardinalului Petroni, o operă de secol XIV realizată de Tino di Camaino, ce a dat tonul în tendințele artistice ale vremii.

Biblioteca Piccolomini

Turul Catedralei nu poate fi finalizat fără a vizita Biblioteca Piccolomini. Lucrarea a fost comandată de Francesco Piccolomini, un cardinal ce a ocupat funcția de papă sub numele de Pius III, timp de 18 zile (oficiul său a fost întrerupt de moartea sa bruscă) în onoarea unchiului său, fostul Papă Pius II. Fanii lucrărilor lui Pinturicchio vor găsi turul cu adevărat interesant: tavanul și peretele de deasupra intrării (sculptate de Marina în marmură) sunt decorați cu fresce copleșitoare realizate de artistul renascentist născut în Perugia și de către studenții săi. Scenele sunt inspirate din viața Papei Pius II, fiind redate în atractive jocuri de lumină și culoare.

Altarul Piccolomini

Într-o parte a bibliotecii (în stânga intrării) se află Altarul Piccolomini, proiectat și finalizat în 1483 de Andrea Bregno. Nu uita că este populat cu lucrări timpurii de-ale lui Jacopo della Quercia (Fecioara cu Pruncul, în partea superioară) și ale lui Michelangelo (cele 4 statui din nișe).

Capela Sfântului Ioan Botezătorul

Capela Sfântului Ioan Botezătorul se află, de asemenea, în transeptul stâng. De departe, punctele sale de interes sunt reprezentate de o statuie din bronz de Donatello (ce îl redă pe sfânt) și de frescele lui Pinturicchio, și ele copleșitoare, dovada unei măiestrii și originalități de neegalat.

Cripta

Așa-numita criptă (o secțiune subterană deschisă publicului nu mai devreme de 2004, ce nu este o criptă în adevăratul sens al cuvântului, ci, mai degrabă, o intrare alternativă la clădirea anterior aflată pe situl acum ocupat de catedrală) merită, de asemenea, vizitată, în special dacă ești interesat de studiul evoluției artei sieneze din secolul al XIII-lea (conține picturi realizate de artiști încă necunoscuți). Sau, de ce nu, dacă vrei să ai emoția și satisfacția de a face un tur complet al somptuosului il Duomo, fără a nutri vreun interes deosebit în ceea ce privește istoria artei.

Alte informații

Tabelul de mai jos redă toate informațiile despre adresa Catedralei, program de vizite, prețuri ale biletelor și rezervări. Reține că dacă deții așa-numitul Opa Si Pass, ai posibilitatea de a vizita toate secțiunile catedralei și alte obiective de top din Seina (inclusiv Duomo Nuovo cu al său interesant Museo dell’Opera) la doar jumătate din prețul pe care, în caz contrar, ar trebui să îl plătești întreg dacă ai alege să vizitezi atracțiile separat.

Orele de deschidere și prețurile biletelor sunt supuse modificărilor, așa încât vei fi redirecționat către website-ul oficial al il Dumo pentru a fi la curent cu informațiile actualizate.

Nume:

Catedrala Siena / Il Duomo (Cattedrale Metropolitana di Santa Maria Assunta)

Adresă:

Piazza del Duomo, 8, 53100, Siena, Italia‎

Telefon:

0039 0577 286300

Email:

[email protected]

Website:

www.operaduomo.siena.it

Program:

www.operaduomo.siena.it

Preț intrare:

www.operaduomo.siena.it

Rezervări:

www.tosc.it